Candidatul independent la funcția de președinte al Republicii Moldova, Natalia Morari, a exprimat critici vehemente la adresa modului în care instituțiile statului a demarat excluderea unor candidați din cursa electorală. Morari a atras atenția asupra faptului că, deși în mod teoretic excluderea unor candidați ar putea fi în avantajul său, ea nu poate accepta aceste practici pe care le consideră injuste.
„Ați remarcat deja că instituțiile statului au demarat campania de excludere sau de neadmitere în cursa electorală a unor candidați. Deocamdată vorbim despre Vasile Tarlev și Vasile Bolea (inclusiv Ludmila Corsun – n.r.). Manualul politic spune că pe mine personal acest lucru nu ar trebui să mă deranjeze, deoarece cu cât mai mulți candidați va scoate din joc Maia Sandu, cu atât mai multe voturi libere vor rămâne pentru care se poate de luptat. Dar eu așa nu pot, pentru că ceea ce se face e mârșav”, a declarat Morari.
Morari a evidențiat în mod special situația lui Vasile Bolea, candidat din partea susținătorilor lui Ilan Șor, care a întâmpinat dificultăți în a-și înregistra candidatura. „Inițial nu s-a acceptat înregistrarea grupului său de inițiativă din motive cică tehnice. Omul a venit să se înregistreze independent. Nici de data aceasta nu i s-a permis. De ce? Pentru că ar fi lider de partid, ceea ce nu este compatibil cu statut de candidat independent”, a explicat Morari.
O situație similară a fost semnalată și în cazul lui Vasile Tarlev. „Inițial grupul de inițiativă al acestuia a fost înregistrat, doar că CEC-ul s-a răzgândit și a anulat propria hotărâre. Și în cazul lui Tarlev s-ar fi invocat faptul că aceasta nu poate candida independent fiind lider de partid”, a spus ea, menționând că ambii candidați au avut posibilitatea de a corecta greșelile și să depună din nou actele necesare, dar a exprimat scepticismul că aceștia vor fi în final acceptați în cursă.
Natalia a avertizat că acesta ar fi doar începutul, sugerând că și alți pretendenți ar putea fi excluși în mod arbitrar din cursă. „Noi suntem aproape siguri că cel puțin unul dintre ei, dacă nu chiar ambii, așa și nu va ajunge în cursă. Și noi mai știm că asta e doar începutul. Mulți dintre pretendenții de a se înscrie în cursa prezidențială vor rămâne pe dinafară, pentru că așa vrea moftul ei”, a declarat Morari, referindu-se la președintele în exercițiu Maia Sandu.
Natalia Morari a criticat dur influența pe care o atribuie Maiei Sandu asupra Comisiei Electorale Centrale, sugerând că aceasta ar controla CEC într-un mod fără precedent. „Dna Sandu se teme de luptă politică și se teme atât de mult încât ar fi gata să candideze doar ea, numai ea să fie în buletinul de vot, peste tot doar ea”, a acuzat Morari, adăugând că această influență asupra CEC ar fi mai mare decât orice altă guvernare anterioară.
Ea a făcut un apel la colegii din opoziție să fie vigilenți și să acționeze împotriva acestor practici, exprimându-și îngrijorarea că, dacă Maia Sandu va câștiga un al doilea mandat, consecințele pentru opoziția politică ar putea fi dezastruoase. „Dacă nu o punem la punct noi la aceste alegeri, teamă-mi este că nimeni dintre noi nu mai ajunge viu din punct de vedere politic până la parlamentarele de la anul, deoarece răzbunarea ei neîntemeiată va fi crudă”, a avertizat Morari.
În încheiere, Natalia Morari a lansat critici și la adresa campaniei președintei în exercițiu, făcând aluzie la ceea ce consideră a fi ipocrizie în pozițiile și acțiunile acesteia. „Candidați plângăreți, dna Sandu? Nu demult eram cu toții candidați neautentici, acum deja suntem plângăreți. Spre deosebire de Dvs, nici unul dintre noi nu inventează c-a fost otrăvit cu mercur sau că cineva i-a desfăcut roțile de la mașină. Offf, mama ipocriziei pe pământul nostru drag!”, a spus Morari, adăugând că ea și echipa sa vor continua să lupte „pentru orice semnătură și pentru adevăr,” chiar dacă ar putea părea că nu ar avea un interes direct în acest sens.
”Și apropo de acest video din sediul de campanie al Maiei Sandu. Da, cu ce ocazie se află el în sediul campaniei Cetățeni pentru Referendum, cea care avea menirea, încă din primăvară, să promoveze acest plebiscit? Parcă în scrisorile pe care Ministerul Educației le trimitea instituțiilor publice de învățământ superior în luna mai, această inițiativă era numită apolitică și se cerea deschiderea tuturor ușilor și sprijinul în recrutarea tinerilor. Parcă așa era, nu? Și acum acest sediu de campanie apolitică a devenit unul politic? Repet – ipocrită cu I mare!”, a încheiat Morari.
Amintim că alegerile prezidențiale vor avea loc duminică, 20 octombrie 2024, iar până în prezent au fost depuse 18 cereri de înregistrare a grupurilor de inițiativă, dintre care 12 au fost acceptate, 3 au fost respinse, iar 3 cereri urmează să fie examinate în următoarele zile.