Noua metodologie privind repartizarea consumului de energie termică, propusă de Ministerul Energiei, conține practic aceleași greșelile sau problemele care au fost depistate în metodologia care se implementează din octombrie 2022.
Un exemplu în acest sens se referă la pierderile tranzitorii de energie termică, dar și la faptul că nici în noua metodologie practic nu se face vreo calculare exactă a acelui flux de căldură care trebuie plătit de consumatorul final, indiferent de faptul dacă acesta este conectat sau debranșat de la sistemul centralizat. De această părere este expertul în energetică, Sergiu Ungureanu.
Într-o conferință de presă la IPN, susținută alături de reprezentanții Forumului bălțenilor pentru soluționarea problemelor cu CET Nord și fosta deputată Arina Spătaru, expertul a menționat că metodologia care se propune astăzi este practic copiată cuvânt cu cuvânt din metodologia precedentă. Or, cea aprobată în octombrie 2022 a trezit foarte multe nemulțumiri și controverse în societate.
„Sunt probleme legate de faptul că sunt situații în care nu există, spre exemplu, etaj tehnic sau subsol încălzit, dar metodologia spune că ele trebuie să fie considerate apriori că există. Un alt lucru, de asemenea foarte important, nu sunt considerate pierderile prin îngrădirile tehnice ale clădirii. Or, există pereți care au o anumită grosime, există pereți care pot fi izolați, pentru că mulți oameni au făcut acest lucru, însă de asta nu se ține cont. Totodată, mulți au întreprins alte măsuri de eficiență energetică, au înlocuit ferestrele și acest lucru iarăși nu se ia în considerare”, explică Sergiu Ungureanu.
Potrivit lui, în metodologie nu se specifică ce înseamnă subsol încălzit și subsol neîncălzit, nu se specifică ce înseamnă țevi izolate și neizolate. „Încă una dintre abaterile mari pe care le observăm în această metodologia este netransparența, pentru că pentru fiecare bloc, fiecare utilizator trebuie să cunoască foarte bine toate datele folosită la calcule. Nu este o transparență legată de suprafața totală încălzită a unui bloc. Foarte mulți au făcut schimbări – au adăugat la suprafața încălzită balcoanele, lojele sau ale construcții adiționale, au mărit numărul de elemente din sistemului de încălzire. Deci, astăzi, fiecare cetățean nu are acces ca să știe care este suprafața încălzită a vecinului sau per întreg bloc”, a mai spus expertul în energetică.
Sergiu Ungureanu a mai adăugat că formulele de calcul conținute în metodologie au fost determinate dintr-un studiu care nu a trecut toate etapele prevăzute. „Datele inițiale din acest studiu sunt într-un fel incluse fără a fi calculate cu exactitate. De aceea, și formulele rezultate trezesc foarte multe întrebări din punct de vedere tehnic. Există numeroase soluții pentru a avea o metodologie mai bună, inclusiv este necesară contorizarea individuală, care astăzi este posibilă”, a mai spus expertul.
„Renumita metodologie a lui Spînu a bulversat societatea moldavă încă la sfârșit de octombrie. Atunci când timp de o noapte, în contextul lucrurilor care trebuiau schimbate încă în luna martie după hotărârea Curții Constituționale, a scos de pe sub masă o metodologie care până la urmă și-a demonstrat ineficiența, neconstituționalitatea și ilegalitatea. Este o metodologie care repartizează căldura din blocurile multietajate din Bălți și din Chișinău – o metodologie care s-a demonstrat că este împotriva cetățeanului simplu”, a declarat ex-deputatul, Arina Spătaru.