Negociatorii G7 au ajuns la un acord privind utilizarea profiturilor din activele suverane ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina, în încercarea de a consolida sprijinul pentru Kiev, în timp statul ce se confruntă cu o serie de dificultăţi politice interne, raportează FT.
Oficialii G7 au ajuns la un acord cu privire la o schemă prin care membrii organizaţiei să ofere suma de „aproximativ 50 de miliarde de dolari” Ucrainei, susţinută de viitoarele venituri din activele ruseşti, au declarat pentru Financial Times două persoane implicate în discuţii. Ajutorul financiar urmează să fie elementul central al summitului anual al grupului, care va avea loc în regiunea Puglia, în sudul Italiei.
Detaliile referitoare la designul ajutorului nu au fost specificate în declaraţia convenită.
Finanţarea va fi plătită „prin canale multiple care direcţionează fondurile către nevoile militare, bugetare şi de reconstrucţie ale Ucrainei”, se arată în comunicat.
Bunurile Rusiei vor rămâne imobilizate până când aceasta va pune capăt războiului împotriva Ucrainei şi va rambursa daunele pe care le-a provocat, se mai arată în declaraţie.
Se aşteaptă ca acordul să fie anunţat în cursul zilei de joi, când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va alătura liderilor G7 pentru o sesiune a summitului.
Anterior, joi, Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al SUA, a declarat că liderii sunt „pe punctul de a obţine un rezultat bun” şi că „un potenţial plan comun” ar putea fi anunţat mai târziu în cursul zilei.
„Sunt foarte încrezător că s-ar putea ajunge la un acord în orele următoare”, a declarat Charles Michel, preşedintele Consiliului UE.
Summitul are loc într-un moment de turbulenţe politice în mai multe ţări G7. Alegerile prezidenţiale din SUA se apropie în noiembrie, iar Biden se află într-o cursă dificilă împotriva fostului preşedinte Donald Trump.
Alegerile din Marea Britanie sunt programate pentru 4 iulie, în condiţiile în care se aşteaptă ca Rishi Sunak să fie destituit din funcţia de prim-ministru, iar partidul conservator să piardă în faţa laburiştilor pentru prima dată în 14 ani.
Votul de săptămâna trecută pentru Parlamentul European a dus la o creştere a partidelor de extremă dreapta din Franţa şi Germania, care au dat lovituri grele cancelarului german Olaf Scholz şi preşedintelui francez Emmanuel Macron, care au cerut alegeri parlamentare anticipate începând cu sfârşitul acestei luni.