Decretul Maiei Sandu, atacat la CC
Decretul Maiei Sandu prin care a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița la funcția de premier a fost contestat pentru că ar contravine Articolului 98, aliniat 1 din Constituție care prevede că „după consultarea fracțiunilor parlamentare, președintele R. Moldova desemnează un candidat pentru funcția de premier”.
Decizie din 2015: În consultări cu deputații se identifică sprijin politic
În Hotărârea CC nr. 32 din 29 decembrie 2015 CC a reținut că Constituția prevede atribuția exclusivă a președintelui țării de a desemna un candidat pentru funcția de premier.
Desemnarea nu se face la discreția președintelui. Candidatul pentru funcția de premier poate fi desemnat doar după consultarea fracțiunilor parlamentare. Iar consultarea fracțiunilor parlamentare presupune identificarea sprijinului politic pentru o perioadă capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului. Deci președintele țării nu poate înlocui fracțiunile parlamentare.
„Nu există motiv ca președinta să nu desemneze un candidat propus de o majoritate parlamentară”
CC a mai reținut în Hotărârea din 2015 că nu există niciun motiv constituțional și democratic ca președintele țării să nu desemneze în calitate de candidat pentru funcția de premier persoana care se bucură de sprijinul majorității parlamentare formalizate, fie ea și adversă președintelui.
Președinta țării trebuie să desemneze pentru funcția de prim-ministru candidatul care se bucură de sprijinul acestei majorități.
În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolut formalizată președintele republicii este obligat să înainteze candidatul propus de majoritate.
În cazul în care nu este o majoritate parlamentară formalizată, președintele este obligat ca după consultări parlamentare să desemneze un candidat pentru funcția de premier, chiar dacă fracțiunile parlamentare nu sunt de acord cu aceasta.
În hotărârea din 2015, CC a subliniat că prin sintagma „majoritatea parlamentară” se înțelege – cel puțin 51 de deputați care pot acorda vot de încredere Guvernului. Majoritatea parlamentară trebuie formalizată, nu doar declarată cu precizarea deputaților care o constituie și specificarea disponibilității de a susține un anumit candidat.
Majoritatea parlamentară a propus-o pe Marianei Durleșteanu conform procedurii legale
La 11 februarie 2021, 54 de deputați au semnat o declarație de constituire a majorității parlamentare pentru susținerea Marianei Durleșteanu în calitatea de candidat pentru funcție de premeir. Declarația a fost comunicată președintelui republicii.
Deci, CC constată că condiția înaintării unui candidat de către o majoritate absolută formalizată a fost îndeplinită.
Președinta țării nu a contestat calitățile profesionale ale lui Durleșteanu, ci a deputaților
CC a observat că președintele țării nu a desemnat candidatul pentru funcția de premier înaintată de majoritatea parlamentară absolută formalizată. CC a reținut că președintele țării poate evalua calitățile, competența, experiența și capacitatea candidatului propus de majoritatea parlamentară să conducă Guvernul și să-și atragă sprijinul politic al majorității.
În această cauză, la emiterea decretului, președintele țării nu a contestat calitățile personale și profesionale ale candidatului propus de majoritate. Obiecțiile președintelui au fost îndreptate spre deputații care au susținut candidatul.
Totodată, CC a observat caracterul deficitar al comunicării dintre președinte și deputații în Parlament în cadrul celei de-a doua runde de consultări pentru desemnarea unui candidat.
CC subliniază necesitatea noilor consultări parlamentare
Scopul consultării îl reprezintă identificarea sprijinului politic al unei majorități parlamentare formalizate pentru o persoană capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului, susține Domnica Manole. CC a reiterat că consultarea trebuie să fie un dialog autentic asumat de părți, realizat în mod sincer și responsabil. Pe acest dialog trebuie să se fundamenteze decizia președintelui republicii de a desemna un candidat.
Președinta țării și deputații trebuie să manifeste un comportament constituțional și să dea dovadă de respect reciproc pentru cooperare loială procesului de învestire a unui Guvern.
În consecință, CC a declarat drept neconstituțional decretul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița drept candidată pentru funcția de premier. CC a declarat inadmisibilă solicitarea socialiștilor de a da apreciere dacă, prin refuzul de a o desemna pe Mariana Durleșteanu în funcția de premier, candidata majorității parlamentare formalizate, Maia Sandu a săvârșit o faptă gravă.
Pentru a se evita un blocaj constituțional cauzat de lipsa unui dialog bazat pe respect și deligență, între președintele țării și Parlament, CC a considerat necesar ca părțile să recurgă la noi consultări care să respecte Constituția.
Citește și: Reacția PDM, la hotărârea CC: Decizia Curții ne spune clar că trebuie să găsim soluția pentru criza politică